luni, 6 februarie 2012

 
 Acolo unde cred ca esti 
 Nici trenurile nu strabat  
 Acolo ca de sticla par 
  Padurile de brad brumat. 
Tot mai departe simti si taci 
 Adaugat la rest mereu 
Si nu mai pot inainta
  Decat pierzandu-ma si eu.
 Cum ninge, alb e orice drum
 Si alb respira-ntregul timp 
 Nici nu te-as recunoaste-acum 
Desperecheat si fara nimb. 
Mi-e mila si sa-mi amintesc 
Dar nici sa uit nu ma indur
 Cata parere-i in destin
 Cata greseala-i imprejur
.Cu degete de frig adun 
Ca sub un sal inzapezind                 
Sufletul nostru inca bun 
 Miscarea lui catre argint
.Cum ninge, nu s-ar mai opri 
Si fi-vor brazii ingraditi 
Acolo unde cred ca esti
  Printre barbari meteoriti. 
In fiecare an astept
 Sa ninga, sa te pot vedea 
Daca privesti, daca asculti 
Daca mai intelegi ceva