doi rãtãcitori printre stele
ce-si cautã luminagustându-si poate – vina.
E târziu pentru zbor,
însa iubirea nu are vreme –
zboarã iubite printre stele
simte-ti trupul liber.
Lumineazã-mi si mie calea
si spune-mi ce sã fac,
fiindcã aripile mi s-au frânt
sângele picurã pietrele gri.
Din palme potir de iubire
rãnile sã-mi vindece
adapã-mi iubite trupul
e noaptea misterelor,
vreau doar sãrutul…
Gura mea, gura ta...
culoarea mea, culoarea ta –
e amestecul plin de energie
ce frãmântã curcubeul pe vecie
