Pe o frunza
Zburatoare
Intr-un zig –zag ametitor
Eu ma pregateam de aterizare
Tu te inaltai
Intr-un alt zbor.
Iar frunza era de stejar
Parasea padurea din noi
De cate ori te zaresc
Visez
Un foc fara de jar
Si mainile noastre
Albastre
Impreunate
Ne plimbam,
Zburam,
Amandoi,
Prea departe.
mie mi-e eama
sa nu ma ratacesc
tie ti-e sete
sa te obosesc
dar ratacirile se tot rotesc
in jurul nostru
exacte
abstracte
noi doi
ne vom iubi mereu
fara acte…
si frunza se agita intruna
zburand
intre pamant si cer
si amandoi ne oprim
intr-o intersectie
de linii perpendiculare
aeriene…
intrebandu-ne,
unde voi zbura eu,
unde vei obosi tu
niciodata nu vom sti
va ramane mister.
